Lumea lui Caragiale

Considerat, alături de Mihai Eminescu, un model literar şi cultural, Ion Luca Caragiale s-a născut pe data de 1 februarie 1852, în localitatea prahoveană Haimanale, care îi poartă numele în prezent, fiind primul născut al familiei.

Pasiunea scriitorului pentru viaţa oraşului a lãsat multor critici impresia cã acesta este un tip gregar, vulgar, fără instrucţie, ironic şi incult. Un prim moment de contestare vine de la un critic cunoscut, Eugen Lovinescu, care consideră că opera lui Caragiale este perisabilă în timp: ,, Eroii lui Caragiale sunt reprezentativi, dar numai pentru o epocă mărginită; ei sunt tipici, în închegarea lor intră ceva şi din sufletul omenesc din toate vremile, dar intră totodată şi prea multe lucruri legate de nişte împrejurări restrânse, ce tind să dispară cu desăvârşire”[1].

Cu toate acestea, se evidenţiază şi critici care îl susţin pe dramaturg şi resping prin lucrările lor toate atacurile îndreptate către Caragiale. Unul dintre ei este Titu Maiorescu, care în lucrarea Comediile domnului Caragiale apără personajele şi situaţiile expuse în piesele de teatru caragialiene, afirmând că toate sunt inspirate din viaţa societăţii din acea vreme, înlăturând orice acuzare de imoralitate adusă la adresa scriitorului (,, În acest caleidoscop de figuri [...] d. Caragiale ne arată realitatea din partea ei comică.”[2]).

În operele sale, Caragiale râde de toate aspectele din societate (copii şi mamele acestora sau doamne graţioase), acest fapt fiind catalogat de critici drept cinism, maliţiozitate şi lipsă de respect faţă de cele sfinte.

Proza lui I. L. Caragiale împleteşte elemente ale realismului, elemente naturaliste ( În vreme de război, O făclie de Paşte ) şi elemente ale fabulosului popular ( La hanul lui Mânjoală, Calul dracului ).

În schiţele scriitorului există o relaţie importantă între narator şi personaje, primul încercând diferite roluri: narator detaşat, precum întâlnim în schiţa Luna de miere, narator justiţiar, în schiţa Bubico sau naratorul care îl judecă pe omul deosebit, cu principii, ca şi cum ar fi un caraghios ( Dascăl prost ).

Ion Luca Caragiale se face cunoscut ca un apărător înfocat al operelor sale, purtând lupte grele cu editorii şi încercând să îi convingă pe aceştia să îi respecte textul original, cu tot cu punctuaţie şi ortografie. Astfel el trimite numeroase scrisori către prieteni în care face reproşuri în legătură cu această situaţie, demonstrându-şi astfel conştiinţa de scriitor impecabil.

Vă invităm să admirați și să lecturați volumele scrise de I.L.Caragiale sau de anumiți critici, privind opera scriitorului, la sala de lectură a Bibliotecii Municipale Drăgășani!

 

 

 

Bibliotecari:

 

 Cristina Prunel-Bărbulescu;

 Alecsandrina Bătae;

 Ruxandra Zamfir;

ing.sistem, Romeo Istocescu.

 

 

Unirea de la 1859 - repere istorice, literare și artistice

Unirea Principatelor Române reprezintă un moment important în istoria românilor reprezentând actul unirii dintre Moldova şi Ţara Românească (24 ianuarie 1859). Acesta a pus bazele statului naţional român, a deschis drum larg dobândirii independenţei de stat şi desăvârşirii unităţii naţionale, progresului multilateral al României moderne.

Unirea Principatelor este rezultatul luptei îndelungate a poporului român, impulsionată în sec. XIX de creşterea conştiinţei naţionale, ca urmare a Revoluţiei de la 1848, cerută de dezvoltarea social- economică şi politică a celor două ţări pe calea capitalismului şi favorizată de situaţia politică europeană creată în urma Războiului Crimeii (1853-1856) şi a Congresului (Tratatului) de la Paris (1856).

Ea este expresia voinţei poporului român concretizată în votul Adunărilor ad-hoc din 1857, care aveau să aleagă pe viitorii domni.

Adunarea electivă din Moldova a ales, la Iaşi, ca domn al ţării la 5/17 ianuarie 1859 pe candidatul Partidei Naţionale, colonelul Alexandru Ioan Cuza. La 24 ianuarie/5 februarie 1859, sub presiunea maselor populare din Bucureşti, Adunarea electivă din Ţara Românească a ales tot pe Alexandru Ioan Cuza ca domnitor şi al Ţării Româneşti.

Unirea s-a înfăptuit prin alegerea aceluiaşi domnitor în ambele Principate. Dubla alegere a lui Cuza a fost urmată de o campanie politică susţinută, dusă în scopul recunoaşterii ei. Sub conducerea lui Cuza, în ianuarie 1862, s-a înfăptuit unitatea constituţională şi administrativă, Moldova şi Ţara Românească formând un stat unitar sub numele de România, cu o singură adunare şi un singur guvern.

Unirea Moldovei cu Ţara Românească a avut un larg ecou în Transilvania, românii de aici legându-şi speranţele de eliberare naţională de existenţa statului român. Unirea din 1859 – rod al luptei duse de masele populare, de cărturarii patrioţi ai timpului, eveniment privit cu simpatie de opinia publică internaţională înaintată – a marcat un moment istoric de importanţă crucială în viaţa poporului român, constituind o premisă pentru unirea cea mare de la 1 Decembrie 1918, cand s-a încheiat îndelungatul proces legic de formare a statului naţional unitar român.

La Biblioteca Municipală Drăgășani, acest eveniment este marcat printr-o expoziție de carte, cu titlul ”Unirea de la 1859 - repere istorice, literare și artistice”.

 

Bibliotecari:

 

Cristina Prunel-Bărbulescu;

Alecsandrina Bătae;

Ruxandra Zamfir;

ing.sistem, Romeo Istocescu.

 

Mihai Eminescu - Ziua Culturii Naționale

 Ieri , 15 ianuarie 2023, la Biblioteca Municipală Drăgășani, a avut loc un eveniment deosebit dedicat poetului Mihai Eminescu, la împlinirea a 173 de ani de la naștere precum și Zilei Naționale a Culturii. Prin poezie, muzică, evocări ale personalității scriitorului Mihai Eminescu precum și prin momente ce implică diverse domenii ale culturii , cei care au fost prezenți ieri la Biblioteca Municipală Drăgășani, au petrecut timp agreabil și de calitate în compania invitaților din diverse locuri din țară: București, Pitești, Drăgănești-Olt, Slatina, Râmnicu Vălcea, Lădești,Curtea de Argeș,Ștefănești,etc. Membrii Asociației ”Rusidava Culturală” împreună cu ceilalți participanți, au scos în evidență frumusețea valorilor culturale, pe care suntem datori să le păstrăm și să le transmitem mai departe urmașilor nostri.

La mulți ani tuturor oamenilor de cultură și celor care iubesc cultura în oricare dintre ramurile ei!

Bibliotecar:

Cristina Prunel-Bărbulescu;

Alexandrina Bătae;

Ruxandra Zamfir;

ing.sistem, Romeo Istocescu.