Gib I. Mihăescu - 85 de ani de la moartea scriitorului

 

Astăzi, 19 octombrie 2020, se împlinesc 85 de ani de la moartea scriitorului Gib I. Mihăescu. Faptul că sunt condiții speciale ce țin de pandemie, nu putem organiza activități specifice, vă expun doar câteva date din biografie și câteva fotografii din expoziția permanentă din Sala de lectură.

Gib I. Mihăescu (născut la 23 aprilie 1894– decedat la 19 0ctombrie 1935),  pe numele său real Gheorghe Mihăescu, a fost un prozator, romancier și un dramaturg român interbelic. A fost decorat pentru acte de bravură în timpul primului război mondial.

A absolvit cursurile Colegiului Național ”Carol " din Craiova. În mai 1917 absolvă școala de ofițeri de infanterie de la Iași cu gradul de elev plutonier și este repartizat la Regimentul 42-66 Infanterie. A participat la primul război mondial ca elev-ofițer, fiind combatant în 1917 în luptele de la Mărășești-Mărăști-Oituz.

Gib Mihăescu a fost avocat la Chișinău și în orașul său natal. A colaborat la revistele Sburătorul, Gândirea, Viața Românească etc.

Operă literară

Este autorul volumelor de nuvele Grandiflora în 1928 și Vedenia în 1929, al unor romane de analiză psihologică a apariției unor stări obsesive, îndeosebi erotice, Rusoaica (tradus și în limba slovacă), Brațul Andromedei, Femeia de ciocolată, Zilele și nopțile unui student întârziat, Donna Alba. A scris și piese de teatru (adunate în volumul Pavilionul cu umbre) și a purtat o interesantă corespondență cu Cezar Petrescu, Corneliu Moldovanu, Apriliana Medianu și Susanne Dovalova, din Bratislava.

Ultimul său roman, Donna Alba, scris la un deceniu și jumătate de la sfârșitul primului război mondial, subliniază importanța acestui eveniment. În mare măsură autobiografic, acest roman de război descrie experiențele care au marcat profund personalitatea autorului și care au constituit premisele formării sale ca om și ca scriitor. Autorul descrie avântul eroic al soldatului român care ține piept cu baioneta armatelor germane, dar și viziunea realistă, tragică asupra întâmplărilor cotidiene marcate de circumstanțele războiului.

Romanele lui Mihăescu au influențe rusești, mulți critici vorbind despre "dostoievskianism", însă textele sale, deși asemănătoare prin obiect, se deosebesc prin luciditate și limpezime de tenebrele și atmosfera neguroasă a operei lui Dostoievski. Din păcate, a murit la vârsta de doar 41 de ani, bolnav de tuberculoză, fiind înmormântat la Drăgășani.

Valoarea operei lăsate în urma sa de Gib I. Mihăescu l-a așezat între marii nuveliști români și printre cei mai importanți romancieri ai literaturii noastre.

La Drăgășani un colegiu național îi poartă numele, iar la Râmnicu Vâlcea o stradă este numită în cinstea lui.

La Muzeul Literaturii Române sunt păstrate unele manuscrise ale sale.

Romane

A scris cinci romane:

• 1930: Brațul Andromedei
• 1933: Rusoaica 
• 1933: Femeia de ciocolată
• 1934: Zilele și nopțile unui student întârziat
• 1935: Donna Alba

Nuvele

• 1928: Grandiflora
• 1929: Vedenia
• 1935: Visul

Piese de teatru

• 1928: Pavilionul cu umbre

Traduceri

• L’Étape (Pe drumul gloriei) în antologia, Contes roumains d'écrivains contemporains
• Troïtza în Nouvelles roumaine traducere în limba franceză de Edmond Bernard, 1947
• La Femme russe traducere în limba franceză de Georgeta Horodinca, 1997.
• La Femme chocolat traducere în limba franceză de Gabrielle Danoux, 2013.

Bibliotecar, 

Cristina Prunel-Bărbulescu

Proiectul național ” Cartea pe roți”

 Vineri, 18 septembrie 2020, Librăria ”Humanitas”, va poposi în municipiul Drăgășani, începând cu ora 10, în Parcul Central de lângă Primărie, în cadrul proiectului național ”Cartea pe roți”. Este vorba despre o autorulotă încăpătoare care are pe rafturi o selecție de câteva mii de titluri, de la cele mai importante edituri. Așezarea logică a cărților ne ajută să ne orientăm imediat spre zona de noutăți, spre romanele premiate recent, cărțile pentru copii și cele de science fiction, istorie, filozofie, spiritualitate sau știință. Cărțile vor avea prețuri mai mici cu 10% ca pe site.

  Librăria ”Humanitas” a donat Bibliotecii Municipale Drăgășani, un număr de 100 de cărți din mai multe domenii, în valoare de 3984,2 lei fără TVA, în vederea participării la îmbogățirea fondului de carte al bibliotecii. Le mulțumim frumos pentru acest gest minunat și le suntem profund recunoscători pentru interesul acordat instituției noastre.

Bibliotecar,

Cristina Prunel-Bărbulescu

Lecturi pentru vacanță

Lecturile pentru liceeni!

Clasa a IX-a

,,Mara'' de Ioan Slavici

,,Frații Jderi'' de Mihail Sadoveanu

,,Romanul adolescentului miop'' de Mircea Eliade

,,Zburătorul'' de Ion Heliade Rădulescu

,,Micul Prinț'' de Antoine de Saint Exupery

,,Hronicul și cântecul vârstelor'' de Lucian Blaga

Literatura universală

Bulgakov, Mihail – Maestrul și Margareta

Camus – Ciuma

Cehov – Livada cu vișini

Dostoievski, - Crimă și pedeapsă

Eco, Umberto – Numele trandafirului

Faulkner, W . – Cătunul liniștit

Golding, W – Împăratul muștelor

Hemingway, - Bătrânul și marea, Pentru cine bat clopotele?

Kafka - Castelul, Procesul

Tolstoi, L.N. – Anna Kareninna, Război și pace

Clasa a X-a

1. G. Bălăiţă – Lumea în două zile

2. A. Babeti, M. Mihăieş, M. Nedelciu – Femeia în roşu

3. George Călinescu – Enigma Otiliei

4. G. Ibrăileanu – Adela

5. Gib Mihăescub – Donna Alba

6. Camil Petrescu – Patul lui Procust

7. Ştean Petică – Poezii

8. Liviu Rebreanu – Pădurea Spânzuraţilor

9. Liviu Rebreanu – Ion

10. Anghel, Dimitrie – Poezii şi proză

11. Bacovia, George – Poezii

11. Caragiale I.L. – O noapte furtunoasă

O scrisoare pierdută

11. Coşbuc, George – Poezii

12. Creangă, Ion –Povestea lui Harap-Alb

13. Goga, Octavian – Dăscăliţa, Oltul, Plugarii

14. Hogaş, Calistrat – Pe drumuri de munte

15. Macedonski, Alexandru – Versuri

16. Minulescu, Ion – Versuri

17. Slavici, Ioan – Mara, Moara cu noroc

Literatura universală

Balzac, Honore de – Moş Goriot

Cervantes – Don Quijote

Dumas, Alexandre – Cei trei muşchetari

Eschil – Prometeu încătuşat

Gogol , N.V. – Revizorul

Hugo, Victor – Mizerabilii

Ibsen, Henrik – Teatru

Fontaine, Jean de – Fabule

Lermontov, M. – Demonul

Moliere – Opere

Racine – Teatru

Scott, Walter –Ivanhoe

Shakespeare, William – Hamlet, Regele Lear

Tolstoi, L.N. – Război şi pace

Clasa a XI-a

Grigore Ureche : Letopiseţul Ţării Moldovei ( selectiv )

Miron Costin : Letopisţul Ţării Moldovei ( selectiv ), De neamul moldovenilor ( integral)

Ion Neculce : Letopiseţul Ţării Moldovei (selectiv), O samă de cuvinte (legende )- integral

Vasile Alecsandri: Istoria unui galbân s-a unei parale, Balta Albă,Chiriţa in provinţie- obligatoriu, ( iar Chiriţa in Iaşi, Chiriţa in balon - facultativ )

Costache Negruzzi: Alexandru Lapuşneanul, O alergare de cai, ZoeI.

Caragiale : Nuvele (In vreme de război , O făcile de Paşte, Păcat)

Mihai Eminescu : Cezara, Sarmanul Dionios

Camil Petrescu :Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război

Anton Holban : Ioana, O moarte care nu dovedeşte nimic (facultativ )

Max Blecher : Inimi cicatrizate

Mircea Eliade : Nuntă în cer, Maitreyi (pentru cine n-a citit încă)

Liviu Rebreanu : Ciuleandra (Adam si Eva - facultativ)

Carţi pentru cultura generală (deci, facultativ… deşi cultura generală nu-i deloc facultativă ! :))) )

Scriitorii ruşi ( Tolstoi, Dostoievski, Gogol, Cehov - măcar câte o carte fundamentală din opera fiecăruia)

Gustave Flaubert : Doamna Bovary

Albert Camus : Străinul, Ciuma

Marcel Proust: În căutarea timpului pierdut ( măcar două volume)

Franz Kafka : Procesul

Ernest Hemingway : Pentru cine bat clopotele?, Adio, arme

Hermann Hesse: Siddartha

Gabriel Garcia Marquez : Un veac de singurătate

Aldous Huxley : Minunata lume nouă

J.Steinbeck : La răsărit de Eden

Irving Stone : Bucuria vieţii , Agonie si extaz

Iris Murdoch : Masina de iubit, cea sacră si cea profană

John Fowels : Colecţionarul, Sogun, Daniel Martin, Magicianul

Jose Saramago : Eseu despre orbire, Pluta de piatră, Peştera

Alexandr Soljeniţîn: O zi din viaţa lui Ivan Denisovici

Michael Cunningham: Orele ( e si un film foarte bun, cu mai multe premii Oscar, inspirat din această carte )

Clasa a XII-a

1. Ion Băieşu – Teatru

2. Lucian Blaga – Teatru

3. Nicolae Breban – Animale bolnave

4. Traian T. Coşovei – Antologia generaţiei ’80

5. Mateiu Caragiale – Craii de Curtea-Veche

6. M. Cărtărescu – Nostalgia

7. E. Ionescu – Cântăreaţa cheală

8. Camil Petrescu – Act Veneţian

9. M. Preda – Cel mai iubit dintre pământeni, Moromeții

10.Radu Stanca – Buffalo Bill

11.Marin Sorescu – Iona

12.Matei Vişniec – Caii de la fermă

Lecturi Suplimentare Literatura Româna pentru clasa a XII-a:

Literatura română interbelică

Călinescu, George – Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Estetica basmului, Opera lui Mihai Eminescu, Universul poeziei

Cioran, Emil – Amurgul gândurilor, Eseuri, Pe culmile disperării, Revelaţiile durerii

Eliade, Mircea – Aspecte ale mitului, Drumul spre centru, Eseuri, La ţigănci, Maitrey

Lovinescu, Eugen – Istoria civilizaţiei române moderne, Texte critice

Noica, Constantin – Creaţie şi frumos în rostirea românească, Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii româneşti, Eseuri de duminică, Întroducere în miracolul eminescian

Ralea, Mihai – Prelegeri de estetică

Vianu, Tudor – Arta prozatorilor români, Despre stil şi arta literară, Estetica, Scriitori români din sec XX

Zarifopol, Paul – Eseuri, Pagini de artă literară,Pagini de critică

Literatura universală

Bulgakov, Mihail – Maestrul şi Margareta

Camus – Ciuma

Cehov – Livada cu vişini

Dostoievski, – Crimă şi pedeapsă

Eco, Umberto – Numele trandafirului

Faulkner, W . – Cătunul liniştit

Golding, W – Împăratul muştelor

Hemingway, – Bătrânul şi marea,Pentru cine bat clopotele

Kafka – Castelul,Procesul

Tolstoi, L.N. – Anna Kareninna,Război şi pace

26 iunie - Ziua Drapelului Național al României!

 In fiecare an la data de 26 iunie, se sărbătoreşte Ziua Drapelului Naţional, un eveniment cu o deosebită încărcătură emoțională pentru fiecare român. Tricolorul a devenit un simbol al naţiunii româneşti încă de la începutul secolului al XIX-lea când s-a putut remarca prezenţa celor trei culori în drapelul răscoalei conduse de Tudor Vladimirescu și în cadrul căreia li se atribuie pentru prima dată următoarele semnificaţii: „Libertate” (albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor), Frăţie (roşul sângelui)”. Însă începutul adoptării oficiale a tricolorului pe pământ românesc va avea loc în anul 1834, atunci când domnitorul Țării Românești Alexandru Dimitrie Ghica a obținut din partea Imperiului Otoman permisiunea de a pune vaselor românești steagul tricolor compus din culorile roșu, galben și albastru. Astfel,

tricolorul va fi folosit pentru identificare încă din deceniul al patrulea din secolul  al XIX-lea, deși ca simbol național, avea să fie folosit cel mai mult în Revoluția de la 1848, când pe lângă cele trei culori, drapelul folosit de revoluționari avea inscripționată și lozinca: „Dreptate și Frăție”. Tricolorul se va impune ca drapel național în anul 1859, odată cu alegerea ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza, atunci când culorile drapelului vor fi dispuse pe orizontală, având culoarea albastră plasata în partea de sus a steagului. Abia după venirea lui la domnie a regelui Carol I, drapelul va avea benzile dispuse pe vertical, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de drapelele principalelor țări europene ce aveau steagul împărțit în mod egal, pe verticală. Actualul drapel național al României este un tricolor cu benzi verticale, începând de la lance cu culoarea albastră, apoi galben și roșu, cu o proporție de 2:3 între lățime și lungime. Drapelul României este arborat în mod permanent pe edificiile și instituțiilor publice, iar ca pavilion, este permanent arborat pe navele ce navighează sub pavilion românesc. Potrivit uzanțelor de protocol, drapelul României se arborează la sediul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale statului român din străinătate, precum și la reședința șefilor misiunilor diplomatice și oficiilor consulare. De asemenea, drapelul României se arborează sub formă de fanion, pe mijloacele de transport ale șefilor de misiuni diplomatice și oficii consulare române, în deplasările oficiale ale acestora, potrivit uzanțelor protocolare din țările respective."

Prima mea expoziție de pictură

Vernisajul primei expoziții de pictură ce aparține elevului, Șerban Lucian Constantin, a avut loc ieri, la Biblioteca Municipală Drăgășani. Lucian este elev în clasa a II-a  B, la Școala Gimnazială ”Tudor Vladimirescu”și și-a descoperit pasiunea întâmplător. Părinții l-au dus la cursul de pictură deoarece petrecea prea mult timp la jocurile pe computer. Profesorul de desen, Adrian Luță și-a dat seama imediat că are talent și l-a inițiat în tainele picturii. Într-un timp relativ scurt a pictat mai multe tablouri pe care le avem expuse la bibliotecă. În cadrul vernisajului, domnul profesor, Adrian Luță a purtat un dialog cu Lucian, despre pasiunile sale, despre ceea ce îi place să picteze, despre tehnica pe care o folosește, ce pictori îl inspiră. De asemenea domnul profesor a prezentat modul în care își propune să lucreze cu Lucian, să fie ucenicul dânsului. Mama băiatului, Lidia Șerban, a vorbit cu emoție despre felul în care a descoperit pasiunea lui, despre faptul că lucrează foarte repede, asimilează rapid cunoștințe despre tehnica de lucru și o face cu mare plăcere. Domnișoara Bădiță Maria Mihaela, invățătoarea lui Lucian ne-a spus despre el că este foarte cuminte la clasă, este conștiincios și la orele de desen este un exemplu pentru colegii săi.
  Expoziția de pictură poate fi admirată în Sala de lectură a Bibliotecii Municipale Drăgășani pe toată durata lunii martie.
 Bibliotecar:
Cristina Prunel-Bărbulescu;
Floarea Barbu;
Alecsandrina Bătae;
Ing.sistem Romeo Istocescu.